.

.

23 februarie 2016

Lucrurile nu sunt intotdeuna ceea ce par a fi

Povestire cu tâlc: ”Îngeri călători”


Doi îngeri călători s-au oprit să petreacă o noapte în casa unei familii bogate. Oamenii aceia erau nepoliticoşi şi nu i-au lăsat pe îngeri să doarmă în camera de oaspeţi a vilei. În schimb, i-a lăsat să doarmă într-un loc friguros din pivniţă.
În timp ce îşi pregăteau patul pe podeaua tare, îngerul mai bătrân a văzut o gaură în perete şi a reparat-o. Atunci îngerul mai tânăr l-a întrebat de ce reparase gaura şi celălalt i-a răspuns: ”Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi”.
Noaptea următoare, cei doi au venit să se odihnească la o familie foarte săracă, dar ospitalieră. După ce au împărţit puțina lor mâncare, soţul şi soţia au cedat patul lor şi astfel îngerii au dormit confortabil.
Când soarele a răsărit în dimineaţa următoare, îngerii i-au găsit pe fermier şi pe soţia sa plângând. Singura lor vacă, a cărei lapte era unica lor sursă de venit, zăcea moartă pe câmp Îngerul tânăr înfuriat îl întreabă pe cel bătrân: Cum ai putut să laşi ca acest lucru să se întâmple? Primul bărbat avea totul şi tu l-ai ajutat. A doua familie aveau puţin şi cu toate acestea au împărţit totul cu noi, şi tu ai lăsat vaca lor să moară!
”Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi”, a răspuns îngerul mai bătrân. Când noi am stat în pivniţa vilei, am văzut că erau provizii de aur în acea gaură în perete. Şi pentru că stăpânul era lacom şi nu dorea să împartă averea cu nimeni, eu am astupat gaura şi astfel nu o va mai găsi niciodată. Iar noapte trecută, în timp ce noi dormeam în patul fermierilor, îngerul morţii a venit pentru soţia lui. Eu i-am dat vaca lor în schimb. Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi.

Câteodată, exact aşa se întâmplă atunci când lucrurile se îndreaptă către o cale pe care nu o aşteptăm. Dacă ai credinţă, ai nevoie doar să crezi că tot ce este neprevăzut este în avantajul tău. Nu poţi să ştii decât după un anumit timp.

29 octombrie 2015

Trainig despre conduita etica în practica psihoterapeutica

In 22 octombrie 2015 am avut placerea de a sustine o sesiune de training avand o tema de actualitate in practica fiecarui psiholog, consilier ori psihoterapeut - ETICA. Au fost abordate doua dintre principiile care stau la baza unei practici etice si care se regasesc in Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica. Am vorbit despre "Principiul confidentialitatii si pastrarii secretului profesional" si despre "Principiul informarii si obtinerii consimtamantului prealabil".





20 august 2015

Paragrafe terapeutice


Soimul

Un imparat a primit doi soimi. Unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a spus ca refuza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea. Unul dintre slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in copac sa-i duca de mancare.
Dupa ce a incercat in fel si chip sa faca soimul sa zboare de pe creanga, imparatul si-a rugat supusii sa-l ajute. Un batran intelept s-a oferit sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit, imparatul a vazut soimul zburand de colo-colo.
- Cum ai facut? si-a intrebat supusul
- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.
 Morala: uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare ca sa ne aducem aminte ca putem zbura.


Casa Celor 1000 de oglinzi
Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze. Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si dand din coada.
Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit: “Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”.
In acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat. O data iesit afara, s-a gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata”.
Morala: Toate chipurile sunt oglinzi. Avem nevoie de ceilalti ca sa ne cunoastem.
Powered By Blogger